awesome fact

  • fact: Avantajul omului inteligent este ca poate face pe prostul ori de cate ori are chef.
  • fact: Ce bine e când nu te grăbești.Ce bine e să nu fi stresat.Ce bine e să te regăsești.Ce bine e să fii fericit!
  • fact: Fictiune: “De ce da un caine din coada? Pentru ca este mai destept decat coada. Daca ar fi coada mai desteapta, ar da ea din caine”. (Wag the Dog)
  • fact: I am on the waiting list-shortlisted.
  • fact: I got ,,pufuleti cu ciocolata''today from one of my colleagues :)
  • fact: Nu uitați efectul de bumerang! Oferiți doar ceea ce ați dori să primiți!
  • fact: The world ain't fair, but you can be!
  • fact: Today I had my 1st paycheck at the new job-yummy
  • fact:Dragostea inseamna superioritatea imaginatiei fata de inteligenta.
  • fact:Every great dream begins with a dreamer. Always remember, you have within you the strength, the patience, and the passion to reach for the stars to change the world.
  • fact:Fashion is all about fun!
  • FACT:pretuirea simplitatii, a integritatii, a adevarului, a onestitatii, a unicitatii
  • fact:Your heart is a place to draw true happiness. <3 | Trust your intuition. The universe is guiding your life
Showing posts with label Ben. Show all posts
Showing posts with label Ben. Show all posts

Monday, January 31, 2011

February's News and posts


Hmm, starting a new month from tommorow on.
Zilele trecute navigam pe Facebook, asa, ca sa vad ce mai face lumea fara mine...
Am ajuns si pe facebook'ul lui Toto, a very nice guy, care s-a si indragostit de mine cat am fost acolo. Jur, mereu mi se intampla asa...Eu ma indragostesc de B, si Y se indragosteste de mine.De ce???
Si mereu B este ori intr-o relatie( si asa, nu ma bag in seama prea mult) ori nu are el ochi pentru mine...Acesta a fost si cazul nostru...Iar, Toto, nu zic ca era baiat rau sau urat- no way! doar ca nu m-a atras, asa cum a facut-o B. Ohh, si acum visez la el, insa acum lucrurile sunt mai clare ca oricand si am inteles de ce nu a facut pasul decisiv in relatia noastra ...
Stia el ce stia..sau cel putin cred ca presupunea... ca am sa plec. Ar fi trebuit sa stiu, sa imi dau seama. Insa tot ce vedeam era o iubire oarba pentru el, o dragoste nemarginita si o duzina de vise inaintea noastra.
Asa se intampla...dar, acum...m-am eliberat oarecum, si o sa incerc sa continui in indeplinirea viselelor financiare=)), daca cele ale amorului nu imi reusesc..
Adevarul e, ca I am lucky in the game, but unhappy in love!
asta e!
Sa continuam..si navigand asa, am dat de pozele de la revelu' pe care ei l-au petrecut impreuna, si Jess,era logic langa Ben; ea ii apucase mana lui, care parea sa ii apartina ei, acolo in acel instant. POate, acest fling al nostru a aprins scanteia dintre ei doi si mai mult si asa va fi si el mult mai implinit.Poate eu am fost un motiv bun, ca acest cuplu sa isi reuneasca un destin, ce parea a fi pierdut intr-un moment de cumpana.
Sper sa fie fericit! Si nu o zic cu nicio nota de rautate sau gelozie. Chiar sper...sper sa nu il ranesca si sa stie sa aprecieze ceea ce are langa el. Stiu, ca nu il merita...insa, stiu si ca si el, si ea au nevoie de dragoste si sper sa o gaseasca impreuna. Daca vreodata totusi, o sa il mai intalnesc, sper sa fie singur si sa avem si noi o sansa sa incercam ...din nou.
Asta e egoism pur! tzzz , stiu , dar vreau sa imi permit sa fiu egoista din cand in cand in dragoste macar ...


Acum, la vederea acestor poze, m-am eliberat si am inteles de ce nu mi-a mai zis nimic. Cred ca inca il tine sub papuc oarecum...Sper sa nu fie asta. Sau poate lui ii place...cine stie, pana la urma? Nu am sa il sun, am sa ii scriu daca e nevoie , ca sa nu ii fac probleme. Stiu ca am petrecut cele mai frumoase momente impreuna, si cel putin are amintirile care sa ii tina de cald. Sunt absolut sigura ca si pentru el a insemnat la fel de mult relatia noastra, insa mai pragmatic, a realizat ca nu ma poate astepta atata amar de vreme...oricum, respect!
Eu una, stiu ca as fi putut astepta, nu sunt cine stie ce nimfomana, dar as fi facut sacrificii, insa el, barbat-fruumos si si inteligent(tot ce imi puteam dori)
-il inteleg! Mai ales, ca s-a obisnuit in relatia cu J. in ultimii 4 ani. Era clar. Trebuia sa fie clar. Insa dragostea te orbeste. Si nu vezi totul clar, e in ceata si e confuz de dulce.

Ieri gasisem o melodie care ni se potrivea. Azi, am uitat-o.
POate maine imi voi aminti. POate odata voi putea sa ma vindec si sa merg mai departe. Poate voi simti ce am simtit in acea 'irealitate' amoroasa in curand...
POate...





When you want something, all the universe conspires in helping you to achieve it...

Friday, January 21, 2011

January's sadness


Si a inceput un nou an, cu acelasi servici si aceleasi zile care trec parca mergi cu avionul. Serile, vizionat un film, ca nu e timp de doua si la somn. Imi pierd interesul pentru tot ce imi parea important odata.
Acum...macar simt nevoia sa cant melodia ce o aud la radio, macar atat mi-a ramas.
Insa, nimic nu ma poate impiedica de la aspiratia pe care o am ...she's the only one keeping me alive.
Aseara scriam in mintea mea, scrisori imaginare, poetice, pline de inteles si simtaminte...Iar azi, am uitat deja ce am vrut sa ii spun si, stiu sunt lasa ca nu pot sa incerc macar,de-aia ma las pagubasa. Poate daca i-as scrie l-as rani si nu vreau asta. E sufletul meu pereche, si stiu situatii multe in care sufletele pereche nu au ramas decat buni amici aka suflete pereche. Destinul e scris, de ce sa ma mai chinui sa il schimb. Daca imi ziceai asta acum cativa ani, poate tipam si te contraziceam si chiar iti demonstram ca poti sa il rescrii, insa acum...
Citeam prea multe carti atunci, prea multe aveau loc la mine in suflet si la mine in cap.
Fiecare litera sau fiecare cuvant rostit , il traduc si mi-l amintesc pe el cum il zicea, felul in care il pronunta cu accentul lui frantuzesc, si cu 'h-ul' lui original :)
Mi-e dor de el si asta doare.I feel it in my guts cum trece timpul si ma simt compromisa in aceasta viata trista si monotona. EU nu sunt asa! Si nu inteleg de ce ma inec si eu ca ceilalti. Credeam ca pot mai mult de atat! Am unele momente cand ma simt deasupra lumii si stiu ca pot sa ma schimb si sa o schimb!Insa, sunt efemere. Vreau o tona de prieteni!! Sa stiu ca pot sa ies zi de zi seara de seara cu ei in oras, chit ca raman fara bani de mancare...vreau sa imi fie confirmat faptul ca nu sunt singura.
Porecla mea-ultima- e Happy feet,
si asta deoarece eram mereu cea mai vesela, cand eram langa prietenii mei, eram aia care ii incuraja, si cu care dansam...acum nu mi se mai potriveste, acum sunt sad happy feet.

Vreau sa invii!! Vreau sa ma reinnoiesc! Sa ma intorc la da old me! HElp!



Ma simt incuiata in propria-mi minte, in propria-mi imagine, si nu pot sa ies de acolo, decat atunci cand am pe cineva drag mie langa mine, side by side...:)





When you want something, all the universe conspires in helping you to achieve it...

Tuesday, December 14, 2010

Povestea vietii mele-Leapsa

La un an eram pozata in pat, pe balcon, cu tataia meu, cu taticu' si cu mamica in pat, imbarcata in rosu :)


Aveam 2 ani a inceput revolutia la Timisoara. Nu tin minte nimic, dar ...eram pe vremea aia..

La 3 ani am inceput gradinita germana. Meine tasche, stiu ca era cuvantul vocabularului meu. Tot atunci... am inceput sa invat si poezii in franceza, engleza impreuna cu copii ce veneau la ore la mami.

La 4 ani m-am indragostit de Christian, de la gradi germana.Si mai apoi, de Vlad, de la cea cu program prelungit.

La 5 ani dansam in strampi :)) rosii pe catedra doamnei educatoare si o colega mi-a mai zis ca ma dadeam si cu capu'de pereti si cantam muult.Mancam acolo, deci mereu mirosul de mere si biscuti sau mere si sandwich imi aduce aminte de gradi.

La 6 ani nu mai stiu, eram in grupa pregatitoare si invatam litere si cifre pe care ue le stiam deja.
La 7 ani am inceput scoala, cu d-na Maria Boboiciov-cea mai tare doamna invatatoare. Am stat 4 ani cu Fabi Kanalas in banca, eram cei mai mici din clasa si stateam in prima banca din mijloc. Ii dadeam cu penaru' in cap cand ma enerva...dar era prietenul meu si la bine si la rau. Acum s-a insurat, asa am auzit :)

La 8-9 ani am luat primul 4 la mate. Mi-a pus d-na testu' in fata si era tabla inmultirii, si chiar nu aveam niciun chef sa imi chinui creierul cu asa ceva, si i-am predat foaia goala.

La 10 ani ...m-a amenintat un baiat mai mare ca mine pe strada, si mi-a cerut banii ce ii am-eu nu aveam niciun ban- asa ca mi-a zis sa stau la colt pana ajunge el la nu mai stiu care poarta. Am stat 2 min si am fugit in bratele unei vecine, ce matura pe afara...si i-am zis ce mi s-a intamplat.Facema 5 min de la scoala -acasa...

LA 11 ani am inceput sa iau lectii particulare de pian.
Dar, aveam un profesor scarbos de pian. Adica, mie nu mi-l placea deloc, si dupa ce am invatat cu scarba cateva melodii i-am zis mamei ca nu mai vreau deloc...si nu am mai facut.


La 12 ani s-au 'divortat' ai mei, au vandut casa copilariei mele, si m-am mutat la Constanta. Acolo noi colegi, scoala noua...Am fost la o scoala generala nr 21-UNDE m-am imprietenit cu Simona Cantaragiu si unde am incondeiat prima oara oua si am picat icoane pe lemn.Aveam cea mai tare profa de religie. Apoi prin al doilea sem. m-am mutat inapoi acasa cu mama si tata pe la 13 ani jumate cred.Chiar ca varsta cu ghinion :)))Apoi s-au despartit de tot cu acte.Si iar m-am mutat la C-ta.


La 13-14 ani invatam pe rupte pentru capacitate.Jumatatea Primului semestru(din cls8a) l-am petrecut la Colegiu ...In Constanta, faceam naveta din Kogalniceanu, apoi a doua jumatate la Liceul din Kogalniceanu.Apoi m-am mutat inapoi acasa cu tata si mama. SI am terminat cu scoala generala.


La 14 ani m-a pupat un baiat. M-am indragostit . Mi-a zis ca am cei mai frumosi ochi din G2. Clasa a 8-a am terminat cu scoala. Aveam medii bune, dar la capacitate am luat note de elev mediocru...Am intrat la liceu -Ecologie si Protectia mediului. S-au suparat ai mei ca nu am luat note mai mari, desi nu au zis-o pe sleau...dar urma sa am cei mai misto 4 ani din viata de liceean. (in acelasi liceu, fara sa ma mut)

La aproape 15 ani (in clasa a 9-a)m-am indragostit de Lau.Am facut cunostinta.M-a tinut tot liceul, (desi nu vroia decat sa fim prieteni-atunci eram mai urata :P)cu vreo doua pauze in care am avut 2 relatii...Am facut cunostinta cu noii colegi si m-am bucurat sa am colegi din generala. In clasa cu mine, chiar in banca din spatele meu a stat si Vlad, mai sus mentionat.:)


La 16 ani,invatam, invatam si iar invatam.Aveam note bune si ma si distram.Se intampla sa si chiulesc, desi era printre cei mai buni din clasa. NU aveam cele mai bune note, dar toata lumea stia ca sunt cea mai buna din clasa-adica nu toceam materiile ;)
Faceam temele tuturor la engleza si ii ajutam la teste si la lucrarile de control :))).

La 17 ani am avut un prieten- Dani- vre'o luna si ceva...apoi, m-am lasat pagubasa...eram oricum indragostita si toti faceau misto de mine in clasa...ia uite'o pe S indragostita si eu batman,batman ca nu sunt.
Intre 17-18 ani m-am anagajat ca agent de paza la Delphi, dar nu am stat decat 2 luni, meaning perioada de proba...si am zis ca trebuie sa repet bine materia de bac.Atunci am avut o relatie cu un baiat mai mare Razvan, din Timisoara. SUper dragut, smecher ...si simpatic.
L-am vazut intr-o zi in bus, dar m-am simtit aiurea sa il approach him si apoi mi-a parut rau :Pca nu am facut-o. L-am mai vazut si in complex, dar nu l-am recunoscut din prima...

La 18 ani am intrat terminat liceul, am luat bac-ul cu media 9.66 si am intrat la Vest la Litere. Am plans de bucurie si de tristete ca nu am intrat la Academia militara, unde am dat examen cu Andreia Mihali.Alba Iulia a fost prima destinatie pe care ma parcurs-o singura. Eram fericita ca plec de acasa si ca o sa traiesc singura. :)

La 19 ani am inceput sa frecventez cluburile toate din Timisoara.Mai ales ca acasa ieseam o data la luna in club, si si asta cu rugaminti fierbinti :))
Am tras prima betie cu Oti si Bebe. Cu vin de casa :)) Am scris prima poezie la betie. Am suferit o gramada din dragoste pentru un prost. M-am angajat part time cu Oti la un magazin de langa caminul nostru Azur.O luna.

La 20 de ani stateam cu chirie cu Berry, Bebe, si Monny...eu plateam toate facturile, le bateam pe fete la cap sa imi aduca banii.Atunci am avut si primul official job-Educatoare part time.imparteam timpul cu scoala, copiii si cu dansurile in al doilea semestru.Tot pe la sfr lui aprilie nu am mai stat cu fetele m-am mutat la lucru.Acolo m-am imprietenit tare bine cu fetele de acolo , mai ales cu Anna si ne-am distrat de minune.Imi ramaneau si mai multi bani de cheltuiala.Am intrat in gasca de la salsa si ulterior la hip-hop. Era perfect.


La 22 de ani mi-am dat demisia si am dat si licenta-10!Un juriu aspru as putea spune, m-au interogat la maxim si aasta pentru ca au vazut ca stiu :))tzz tzz...In vara am plecat in Franta...M-am indragostit si asa mi-am gasit si sufletul pereche, pe care l-am lasat acolo si m-am intors sa ma fac stewardeza.Nu mi-a iesit anul asta. Sper sa mai avem o sansa impreuna,...daca nu...oricum m-am obisnuit sa nu primesc ce vreau mereu, so...

Acum sunt angajata oficial, ca assistant :P Astept o sansa noua sa aplic ca flight attendant si sa indeplinesc toate conditiile.

Cine vrea....
Leapsa

Friday, November 26, 2010

French Story...

Il cheama Ben si e din Franta.Am stat acolo o vreme si asa ne-am cunoscut. Mi-am dat seama ca ma placea, dar eram sigura ca e intr-o relatie cu o fata anume din gasca,...insa mi-a zis ca au fost timp de N ani impreuna si acum nu mai poate, nu mai vrea sa fie cu ea.EU nu am zis nimic, nu i-am cerut nicio explicatie- doar ma bucuram de timpul pe care il petreceam impreuna zile la rand.Intr-o seara a zis ca trebuia sa imi zica ceva. Sa get it off his chest.
M-am bucurat enorm , imi sarea inima din piept si imi venea sa sar din masina sa dansez dansul Scooby-Doo, cand mi-a zis ca ma place si ca vrea sa existe ceva intre noi.
:)))Dar, ca de obicei, m-am abtinut.M-am abtinut sa il iau si sa il strang in brate.Asta fac eu.Nu trebuie sa imi iei exemplul.E prost.Inhibat.
A mai trecut ceva timp si am avut in discutie locul lui de munca. Ca si in cazul altora...ca tine. Trebuia sa se mute din Valence in Lyon. Si sa isi schimbe si locuinta. M-am intristat, normal.Acasa am varsat si lacrimi.Dar, cum ne intelegeam si ne completam mereu unul pe altul, l-am incurajat si i-am zis ca o sa fie bine si ca va putea sa o faca si pe asta. Iti dai seama ca i-a fost greu, imi zicea ca oboseste numai gandindu-se la ce va urma.Din nou, am fost alaturi de el. urma sa ne vedem numai in weekend-uri sau daca mai da el o tura cu motoru' in timpul saptamanii pe la mine...asa si a fost o vreme. Dupa ceva timp, am realizat ca acolo nu am sa-mi gasesc o slujba indeajuns de buna si m-am hotarat sa ma intorc acasa, in tara.Da, plec doar ca sa ma intorc, am zis. O sa fiu ...si o sa zbor inapoi la el.Cea mai grea decizie din viata mea. Am plecat si eu, desigur. Mi-a zis ca e foarte trist, dar se bucura si stie ca o sa-mi indeplinesc visul. A fost alaturi de mine si cu sufletul .L-am simtit. M-a vazut asa cum sunt eu, si eu l-am vazut pe el si l-am inteles. Sunt sigura ca ma iubea, poate ma mai iubeste inca. Tinem legatura si pare a fi la fel ca in primele saptamani.Frumoasa, plina de apreciere reciproca si de vis. Pare...totusi, ireala,...sper sa fie la fel si cand ne vom reintalni.dar, nu o stiu sigur.
Mi-a ramas speranta care arde la mine in suflet zi si noapte.Cand arde prea tare, imi dau lacrimile si ii simt lipsa enorm de tot.








When you want something, all the universe conspires in helping you to achieve it...